#1 Arbori şi copii
În martie sărbătorim Ziua Internațională a Pădurilor prin cărți, filme, jocuri, jucării.
Bun găsit! Vă mulțumim că sunteți alături de noi în acest spațiu de joacă, dar și de informare și dialog, deschis tuturor celor interesați de lumea literaturii pentru copii. Printr-un simplu reply, puteți oricând să ne spuneți ce ați vrea să citiți aici. Vă așteptăm sugestiile!
DIN LUMEA DE BASM
***VENIŢI ALĂTURI DE NOI ÎN PROIECTELE DEDICATE COPIILOR!
Din martie, De Basm începe cele două mari proiecte co-finanțate de Administrația Fondului Cultural Național și dedicate elevilor, literaturii și educației ecologice. Veți mai auzi vești pe parcursul acestui an:
„KitLit”, un kit pedagogic complex pentru ciclul primar, alcătuit din scenarii educative inspirate de cele mai cunoscute cărți pentru copii din literatura română contemporană.
„Povești în zbor”, un proiect de intervenție culturală, care îi ajută pe copii să se familiarizeze cu aspecte ecologice importante, prin intermediul unor trasee ghidate în Grădina Botanică București şi a unor povești originale despre păsările care trăiesc în mediul urban.
Poți susține proiectele #debasm prin donații și prin redirecționarea a 3,5 % din impozitul pe venit, completând formularul 230 aici:
***ATELIERE CREATIVE. UNDE NE POŢI ÎNTÂLNI LUNA ACEASTA
1 martie, ora 11.00, librăria Cărturești Verona Bucureşti
Mai aveţi timp să ajungeţi la librărie pentru a sărbători mărţişorul alături de poeta Carmen Tiderle, Homarul Homer şi de ilustratorul David Petridean. Veţi avea parte de mărțișoare homerice, desigur desenate ad hoc.
22 martie, ora 11.00, Opera Comică pentru Copii
Scriitoarea Adina Rosetti și ilustratoarea Oana Ispir vă invită la un atelier „Aiurea-n tramvai”, în cadrul Festivalului Cărților Deschise. Participarea este gratuită. Sunteți gata pentru jocuri de cuvinte?
Parteneriatul nostru cu Muzeul Municipiului București continuă! Și anul acesta, copiii pot sta de vorbă cu autorii preferați în cadrul unor ateliere creative. Victoria Pătrașcu și-a întâlnit deja micii cititori în lunile ianuarie și februarie. Următorul atelier este:
22 martie, ora 11.30, Palatul Suțu
Ghici, ghici ce-i aici? atelier susținut de Simona Epure pentru copii între 4-8 ani (pentru înscrieri şi pentru detalii despre următoarele noastre ateliere, urmăriți paginile de Facebook ale asociației și muzeului).
***POVEȘTI PE SCENĂ
Povestea „Cameleonul Cami pleacă în Tibet", scrisă de Luminița Corneanu și ilustrată de Andrei Damian, a ajuns pe scenă! Premiera spectacolului a avut loc la Teatrul Luceafărul din Iași pe 28 februarie, un one-man show de și cu Alex Iurașcu. Spectacolul spune povestea a patru colegi de la „grădinița de dans și cofetărie” (Cameleonul Cami, Anna, Pisica, Peștele) care s-au săturat să învețe literele și cifrele și o pornesc tocmai în Tibet! (Găsiți cartea la editura Vlad și Cartea cu Genius).
„Revolta poveștilor”, după un text de Sînziana Popescu, s-a jucat pe 22 februarie la MINA, Museum of Immersive New Art, și a fost creat în colaborare cu Teatrul Stela Popescu, în regia lui Aurelian Horațiu Bîrcă. „Revolta poveștilor” este o experiență unică de New Media Art, care îmbină teatrul, tehnologia și interacțiunea pentru a aduce la viață lumea magică a poveștilor.
(detalii despre spectacolele viitoare găsiți pe pagina de Facebook a Teatrului „Stela Popescu”, iar biletele sunt disponibile pe site-ul și la recepția MINA.)
RECOMANDĂRI PENTRU O BIBLIOTECĂ DE BASM
Ziua Internațională a Pădurilor este sărbătorită în fiecare an pe 21 martie. Ocazia perfectă pentru a aduce în case și în școli cărți care celebrează frumusețea naturii. Vă propunem câteva povești pentru copii de diferite vârste.
AUZI CUM VORBESC COPACII? (vârsta 6-100 ani, editura Publica)
O carte în format mare, ilustrată, care nu ar trebui să lipsească din biblioteca celor care iubesc natura, pădurile și copacii. După ce a scris „Viața secretă a copacilor”, devenită bestseller internațional, Peter Wohlleben revine și cu o variantă pentru copii. Pe lângă informațiile științifice despre lumea copacilor, cartea oferă și ghicitori, curiozități, sugestii de experimente și jocuri pe care copiii le pot face singuri sau alături de adulți.
„Auzi cum vorbesc copacii?” le va dezvălui cititorilor că arborii seamănă cu oamenii în multe privințe: respiră, au picioare care se numesc rădăcini, unii chiar se deplasează, comunică între ei, cu alte plante și animalele, au familii de care au grijă. Cine ar fi crezut că există copaci curajoși și copaci chibzuiți? Sau că un copac se folosește de animale sau gâze pentru a scăpa de musafirii nepoftiți?
ARBORII (vârsta 6-10 ani, editura Frontiera)
O bijuterie de carte, editată într-un format gigantic, „Arborii” poate deveni cea mai frumoasă jucărie. În ea copiii nu vor descoperi informații seci despre copaci, ci planșe mari și colorate, ilustrații detaliate, în care se vor scufunda fascinați, descoperind zeci de lucruri uluitoare:
care sunt cei mai înalți copacii din lume și care sunt cei mai bătrâni,
cum putem citi în inelele unui trunchi pasaje din istoria omenirii,
care sunt uneltele unui tăietor de lemne
cum lemnul a fost folosit de-a lungul timpului pentru construcții și invenții, de la corabia lui Noe la calul troian, de la roată până la primele aparate de zburat.
Nu sunt uitate nici instrumentele muzicale realizate din lemn, arborii genealogici, arborii legendari și cei fantastici.
ATINGE COPACUL FERMECAT (2-5 ani, editura Gama)
Pentru cei mai mici cititori, o carte interactivă despre succesiunea anotimpurile și despre schimbările prin care trec copacii. Ce bucurie mai mare pentru un copil mic decât să fie artizanul schimbărilor prin care trece un copac de-a lungul unui an?
Cititorul este îndemnat să atingă cartea, să o mângâie, să o zguduie, să sufle deasupra paginii și chiar să o sărute. Fiecare acțiune are o consecință. Copacul maro și simplu de pe prima pagină capătă frunze, apoi boboci, înflorește, face mere, își pierde frunzele și se acoperă de zăpadă. Povestea trece într-un ritm natural prin cele patru anotimpuri. Iar, la sfârșit, se întoarce la primăvară, încheindu-se cu apariția unui cuib de păsări și a unor frunze noi și strălucitoare: „Începe din nou”.
Cartea oferă într-un fel experiența pe care un copil o poate avea cu tabletele, dovedind că, iată, și interacțiunea cu o carte se poate dovedi la fel distractivă și satisfăcătoare. Doar că în acest caz imaginația copilului este cea care pune lucrurile în mișcare, iar nu un cod sursă.
„Atinge copacul fermecat” poate deveni prima treaptă către alte cărți.
SERIA COPACUL CU 13 ETAJE (8-12 ani, editura Arthur)
Totul a început cu „Copacul cu 13 etaje”, dar, sub elanul de nestăvilit al autorilor, căsuța din copac s-a tot mărit cu câte 13 etaje la fiecare carte . Seria a ajuns, în România, la volumul al patrulea și la 52 de etaje. Și va continua tot așa până la volumul al treisprezecelea, când căsuța va număra 169 de etaje.
Romane grafice, în stilul Marele Nate sau Jurnalul unui puști, cărțile celor doi autori australieni sunt menite să fie citite cu ușurință și să aducă zâmbetul pe buze. Vor fi cu siguranță pe placul copiilor. Nu știu însă dacă și pe cel al părinților și al profesorilor ☺. Căci uneori pedala umorului apasă în zone periculoase lingvistic și comportamental, care știm bine că pot ofensa adulții excesiv de apretați.
Dar, dacă lăsăm spaimele la o parte și ne cățărăm în copac, o să descoperim o lume minunată în care doi prieteni buni, Andy și Terry, se distrează și trec prin fel de fel de întâmplări. Pe măsură ce seria progresează, casa din copac se extinde și capătă alte și alte etaje: un cinema, o cameră fără gravitație, o grădina zoologică cu dinozauri, un vulcan cu prăjire de bezele, o fântână de limonadă, un pulverizator de legume, o academie de melci ninja, o catapultă gigantică, un laborator secret subteran.
Aș paria că mai ales băieții se vor bucura de seria copacului cu Xșpe etaje. Poate fi însă o carte grozavă și pentru copiii care nu iubesc cititul sau care consideră această îndeletnicire plictisitoare.
COPACUL (7-10 ani, editura Pandora M)
O carte în care Copacul trece prin istorie. Istoria oamenilor, dar și propria istorie. Plantat pe 17 noiembrie 1558, chiar în ziua încoronării Reginei Elisabeth I a Marii Britanii, de către un băiețel pe nume Thomas, copacul nostru străbate tăcut și nemișcat vremuri de pace și de război, asistă la schimbarea vremurilor și a mentalităților, suferă și se bucură, se împrietenește cu oameni, este rănit, dar cunoaște și iubirea.
Este o carte care acoperă aproape 400 de ani de istorie a Marii Britanii și este de remarcat minuțiozitatea cu care această scriitoare tânără (Ana Dragomir avea 14 ani la publicarea acestei cărți) s-a documentat.
Cititorii vor afla despre obiceiurile de la curtea Angliei, despre statutul femeii, despre atrocitățile din cele două războaie mondiale, dar și despre Bertha Benz, prima femeie automobilistă din lume. Scrisă la persoana I, de fiecare dată din perspectiva altui personaj, cartea nu se sfiește să exprime apăsat opinii și sentimente: condamnarea războiului, aprecierea prieteniei, dragostea față de natură, susținerea drepturilor femeilor.
Lăudabil este și faptul că 10 la sută din valoarea drepturilor de autor merg către Tășuleasa Social pentru programele de plantare și împădurire.
STEJARUL PITIC, CEL MAI BUN TĂTIC (5-9 ani, editura Univers)
Reeditată de curând la Editura Univers, cartea este o antologie de cinci povești. Cea care dă titlul volumului este povestea unui stejar trist și nefericit de la marginea unei păduri, care nu a reușit să crească înalt precum frații săi. Rămas singur, Stejărel, eroul nostru, a înlemnit de durere și a devenit morocănos și arțăgos. Doar păianjenul Tricotici a reușit să se atașeze de el și să își țeasă pânza .
Lucrurile se schimbă însă atunci când o veveriță, hăituită de vânători, își abandonează puiul în scorbura stejarului. Vrând-nevrând, Stejărel este nevoit să devină tată, să o îngrijească și să o ocrotească pe veverița Bruni, iar, în final, să învețe din nou să iubească.
O poveste sensibilă din lumea pădurii despre ce înseamnă să fii tată și despre cum speranța se poate naște chiar și atunci când credem că nimic nu mai poate fi schimbat.
LOCUL DE JOACĂ
MUZEUL BOTANIC DE ACASĂ
Exerciții creative inspirate de cartea “Luli și căsuța din copac” de Iulia Iordan, ilustrații de Cristiana Radu, editura Cartea copiilor (3-10 ani)
Luli și Zoe sunt surori. Se joacă, citesc și învață despre natura din jurul casei lor fără să-și dea neapărat seama că fac atâtea lucruri în același timp. Fetele își descoperă lumea cățărându-se din copac în copac, adunând de pe jos resturi vegetale pe care le privesc apoi prin lupa curiozității.
Copilul tău cum descoperă lumea?
Încă de când este mic, îl poţi ajuta să îşi creeze un arborariu, adică o cutie în care să strângă crenguțe, frunze, fructe uscate, bucăți de scoarță etc.
Când va putea să scrie singur, îşi va putea completa arborariul cu informaţii despre bucăţile de natură pe care le-a descoperit singur, devenind fondatorul unui mic muzeu botanic.
PĂDUREA DIN CAMERĂ
Când pot să îşi facă singuri câţi copaci doresc, se naşte o pădure întreagă chiar la ei în cameră cu care se pot juca şi pot inventa propriile poveşti. Iată un mod simplu de a aduce copăceii la viaţă. (sursa: @MGOIRGAMI)
LA CE FILM MERGEM CU CEI MICI
Paddington în Peru e numai bun de văzut la cinema. Ștampila peruviană de pe pașaportul ursulețului britanic cu magiun ascuns în pălărie ne promite îmbarcarea către peisaje exotice.
Filmul, al treilea din serie, debutează cu secvențe înduioșătoare din trecutul lui Paddington, un pui orfan salvat de la înec de o ursoaică, de la care învață să ragă atunci când pericolul îl încolțește.
Paddington este informat printr-o scrisoare că mătușa Lucy, retrasă la Căminul Urșilor Pensionari, îi duce dorul și se comportă bizar. Așa că Paddington își cheamă toți spectatorii să facă o vizită-surpriză peste Atlantic, însoțiți de Henry, Mary, Judy și Jonathan Brown, familia lui adoptivă londoneză. Când mătușa Lucy dispare, ursulețul planifică o călătorie de (re)găsire, din care nu lipsesc exploratorii, umorul dintr-o umbrelă, comorile descifrate prin brățări, învățămintele asezonate cu portocale.
OCOLUL PĂMÂNTULUI PE FILE DE CARTE
Peste 10.000 de cărţi au fost interzise anul trecut în diferite state din SUA în baza controversatei legislaţii care le permite să elimine din şcoli şi biblioteci volume considerate “nepotrivite pentru copii” sau care fac referire la orientarea sexuală sau identitatea de gen. Dintre cărţile ilustrate pentru copii, două sunt vizate de cele mai multe interdicţii, anunţă PEN America:
And Tango Makes Three – e povestea înduioşătoare a unui pui de pinguin adoptat de doi masculi la Grădina Zoologică din Central Park
The Family Book – celebrează familiile de toate felurile, numeroase sau nu, dezordonate sau dimpotrivă, cu doi taţi sau două mame.
Academia Americană de Pediatrie recomandă pentru prima dată medicilor să le vorbească părinţilor şi despre beneficiile pe care lectura le are pentru copii.
În timpul vizitelor la medic, aceştia ar trebui să afle că cititul cu voce tare întăreşte legătura dintre părinte şi copil şi formează capacităţi cognitive, de limbaj şi emoţionale într-o perioadă esenţială pentru dezvoltarea creierului copilului. Este prima completare adusă Ghidului pentru Îngrijire Pediatrică din 2014 încoace, iar recomandările se bazează pe mai multe studii de specialitate făcute în ultimii ani.
CONVERSAŢIE DE BASM cu Alexandra Recășan
Dacă aveți nevoie de resurse video în limba română despre frumusețile și delicatețea naturii de lângă noi, atunci intrați pe canalul de YouTube „O frântură de natură” al Alexandrei Recășan. Găsiți acolo lecții utile, spuse în limbaj accesibil copiilor, cu umor și imaginație. Folosiți-le în clasă sau acasă pentru a crea punți durabile de reconectare cu natura.
Iată o frântură din viziunea Alexandrei despre educația ecologică și despre cât este de importantă pentru a ne asigura viitorul:
De Basm: Alexandra, unde ți-ai dori să ajungă informațiile adunate de tine și ce impact ți-ai dori să aibă filmele tale?
În primă fază clipurile au fost create pentru copii. Mai jucăușe, cu limbaj prietenos, despre super puterile naturii și rolul pe care aceasta îl joacă. M-am bucurat să văd că îmi scriu profesori, educatori, oameni din organizații de mediu să-mi spună că le folosesc la clasă sau în diverse alte activități. Asta mi-a alimentat motivația de a continua.
De curând am început o serie dedicată naturii din orașe, O frântură de natură urbană, menită să facă vizibile personajele care contribuie la sănătatea orașelor și la starea noastră de bine.
Ca impact, m-aș bucura dacă filmulețele mele ar reînvia sau ar hrăni capacitatea de a ne minuna. Mi se pare că această capacitate este tot mai plăpândă într-o lume inundată de stimuli artificiali. Și este păcat, pentru că a te minuna este esențial pentru o dezvoltare armonioasă. Este portul de unde pornești în explorarea vieții care te înconjoară și a locului tău printre minunile ei.
De Basm: De ce este importantă educația ecologică?
Educația ecologică este esențială pentru copii. Dar să fie o punte, un pod, o conectare și nu o împovărare cu informații și forme fără fond. Experimentând autentic acest spațiu al lumii vii – firul de iarbă, zborul unui cărăbuș, ciripitul unei păsări, trunchiul rugos al unui copac – copiii își activează spațiul lor interior, cel sufletesc și psihic.
Ca să afle cum funcționează viața, copilul trebuie să participe la ea. Experiențele pe care acesta ajunge să le aibă în relație cu anumite aspecte ale vieții generează anumite emoții, anumite trăiri. Emoțiile se încheagă în valori, iar din valori se croșetează semnificații, sensuri pe care copilul le dă vieții din jurul său. Ceea ce apreciem, respectăm, protejăm, conservăm, susținem, promovăm are la bază o experiență și o emoție trecute, împletite într-o valoare și o perspectivă.
De asta cred cu tărie că în toată agitația asta de a salva planeta, nu putem însănătoși nimic, nu putem restaura nimic, până nu umblăm la relația pe care noi oamenii o avem cu lumea naturală. Iar sănătatea acestei relații se află în sensul pe care noi oamenii îl dăm lumii vii. Sens care se formează încet, pe nesimțite din fragedă copilărie.
De Basm: În ce fel se poate începe educația ecologică?
O abordare sănătoasă este să exersăm împreună, mari și mici, recunoștința. Mă refer la acea recunoștință autentică, bazată pe înțelegerea profundă a faptului că însăși existența noastră se bazează pe darurile altor ființe. Pe termen lung, exersarea recunoștinței generează și efecte practice, ca de exemplu autocontrolul, să nu iei mai mult decât ai nevoie și să apreciezi ceea ce ai.
Apoi, consider esențial ca celor mici să le fie transmis, ideal prin grădinărit, că a păstra integritatea pământului este o lege ce ar trebui să domnească peste acțiunile economice ale oamenilor, deoarece economia umană este un subsistem al economiei Pământului.
Și astfel putem trece prin fiecare aspect al vieții. Vom realiza că, în fiecare aspect al vieții noastre, sistemul uman este un subsistem al sistemului Pământesc. Iată exercițiu bun de făcut nu doar cu cei mici.
În acest proces ar ajuta și dacă nu ne-am mai poziționa în moțul ierarhiei vietăților de pe Pământ. Homo sapiens care divide et impera… Suntem totuși cele mai recente forme de viață și avem multe de învățat de la alte forme de viață care și-au dat seama care-i treaba cu adaptarea și echilibrul pe Pământ pentru că au fost aici de mult mai mult timp.
Interviul integral poate fi citit aici.
LISTA ADINEI
În fiecare lună, câte un autor #debasm îți prezintă cinci dintre poveștile pentru copii preferate: cele pe care le-a iubit în copilărie, la care se întoarce mereu, care l-au influențat într-un fel sau descoperiri mai târzii, dar la fel de valoroase. Deschidem rubrica cu Adina Rosetti, autoare a 12 volume pentru copii și membră fondatoare a asociației.
Aventurile Alisei în Țara Minunilor, de Lewis Carroll – my all time favorite, pentru că o poți citi la orice vârstă și de fiecare dată să descoperi alt amănunt surprinzător & neașteptat.
Regele tuturor sălbăticiunilor, de Maurice Sendak (3-7 ani) – o incursiune, cu extrem de puține cuvinte și ilustrată memorabil, în acea parte din noi pură și neîmblânzită pe care numai în copilărie o trăim cu tot sufletul.
Povești 1*2*3*4, de Eugene Ionesco (5+) – pentru că este singura creație pentru copii a lui Ionesco (scrisă pentru fiica sa) și o bijuterie a umorului absurd.
Orice volum de poezii de Carmen Tiderle – pentru că nu se ferește de limbaj și teme ireverențioase, de cuvinte despre care unii sunt de părere că n-ar avea ce căuta într-o poezie, de englezisme și neologisme și, în general, de niciun subiect.
TiriBomBamBura. Cinci povești de-a dura, de Victoria Pătrașcu (5+) – pentru că bucuria pură a poveștii e întotdeauna pe primul loc în cărțile Victoriei Pătrașcu, și chiar cele mai mici & banale lucruri (un bilețel, un covrigel, un șoricel, un drum de țară, un tramvai) pot deveni personaje.
***Au contribuit la această ediție scriitoarele: ADINA ROSETTI, VICTORIA PĂTRAȘCU, CRISTINA BEATRICE PREDA, ANDREEA IATAGAN.
***Ilustrații: Adelina Butnaru.
Până luna viitoare, vă salutăm și vă mulțumim că faceți parte din lumea De Basm.