#3 Reuniune de familie
Pe 15 mai e Ziua Internațională a Familiilor. Să ne jucăm împreună!
DIN LUMEA DE BASM
***CIRIPITURI – CONCURS LITERAR PENTRU COPII
Concursul e parte din cel mai nou proiect #debasm, Povești în zbor. Copiii din toată țara, dar și din diaspora, sunt invitați să participe la concursul literar Ciripituri. E de ajuns să scrie și să ne trimită o poveste despre o pasăre care trăiește în apropiere sau pe care o pot observa de la fereastra casei, în drum spre școală sau
la locul de joacă. La finalul concursului, cinci povești, desemnate câștigătoare de un juriu format din cinci scriitoare, vor fi publicate pe site-ul debasm.ro și vor fi premiate cu cărți și abonamente lunare la Grădina Botanică „Dimitrie Brândză" București. Detalii despre participare, în Regulamentul concursului.
***START PENTRU ATELIERELE KIT LIT
Începem și cel de-al doilea mare proiect #debasm din acest an, co-finanțat AFCN: „KitLit – Scenarii ludice inspirate de literatura contemporană pentru copii”. Ne propunem să creștem interesul copiilor și al profesorilor pentru povești scrise de autori români contemporani.
Pe scurt, KitLit aduce împreună 20 de scriitori și 10 școli din cinci județe cu ajutorul a 40 de ateliere creative de lectură, al unui webinar pentru profesori și al unui kit cu scenarii de ateliere creative pentru clase primare inspirate din poveștile celor mai îndrăgiți autori români contemporani. Kitul va fi publicat de Editura Arthur și va ajunge în toate școlile din țară.
Prima întâlnire din acest proiect a avut loc la Școala Gimnazială „Mircea Nedelciu” din Fundulea (jud. Călărași) și a fost inspirată de cartea „Aiurea-n tramvai”, de Adina Rosetti.
Colega noastră, Adina Rosetti, dă petrecere de ziua ei pentru copiii din zonele rurale în care ajung Caravanele De Basm și unde suntem întrebate de fiecare dată: "Ne-ați adus cărți frumoase?". Haideți și voi la petrecerea De Basm a Adinei printr-o donație oricât de simbolică pe Galantom. Nu doar Adina se va bucura de oaspeți, dar mai ales copiii care uneori deschid o carte nouă pentru prima dată în viață în timpul atelierelor noastre. Orice ajutor e binevenit AICI. Vă mulțumim.
RECOMANDĂRI PENTRU O BIBLIOTECĂ DE BASM
15 mai este Ziua Internaţională a Familiei. A fost proclamată în 1993 de Adunărea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a recunoaşte rolul tot mai important pe care trebuie să îl aibă familia în lumea de astăzi. Pentru noi, la De Basm, sărbătoarea este prilejul perfect pentru a vă face cunoscute câteva poveşti pe această temă care ne plac foarte mult.
SORA LUI COLĂCEL de Lavinia Braniște, ilustrații de Diana Grigore (Editura Arthur, 10+ ani)
Când părinții lor se căsătoresc, Ruxi și Adela, două fetițe aflate la debutul vârstei dificile (10-11 ani), se trezesc dintr-o dată surori vitrege și trebuie să-și găsească locul în aceeași casă și una în viața celeilalte. Deși debutul relației lor e mai degrabă rece și rezervat, micile întâmplări prin care trec împreună pe parcursul unei veri le apropie puțin câte puțin și le ajută să se descurce cu toate sentimentele contradictorii provocate de schimbările din viața lor. Adela începe un jurnal de naturalist, cu observații și desene, în timp ce Ruxi are grijă de puiul de găină Colăcel despre care fabulează tot soiul de aventuri.
Lavinia Braniște, cunoscută în literatura pentru copii mai ales datorită seriei pline de umor ale aventurilor porcușorului Rostogol, abordează în acest mini-roman emoționant stilul care a consacrat-o și în literatura pentru adulți: sincer, minimalist, dublat în permanență de multă sensibilitate și empatie pentru lumea interioară a personajelor sale.
„Sora lui Colăcel” a fost cartea aleasă câștigătoare în cadrul celei de-a doua ediții „De la carte la film“/ „Book to Screen”, dintre douăsprezece propuneri finaliste, și urmează a fi ecranizată.
DE CE PLÂNGE MAMA? de Ion D. Sîrbu (Editura Arthur, 12+ ani)
Roman „pentru copii și părinți” apărut inițial în 1973 la Editura Scrisul Românesc și reeditat în 2023, „De ce plânge mama?” e o poveste emoționantă despre călătoria unor frați, Ligia și Radu, prin munți, în căutarea mamei refugiate la rude în urma neînțelegerilor cu tatăl alunecat în patima alcoolului. Cei doi copii parcurg acest traseu inițiatic cu candoare și curaj, trecând prin încercări de tot felul și întâlnind în drumul lor obstacole și mai ales ajutoare de nădejde, precum se întâmplă în basme.
Marele merit al cărții, în cheia de lectură a cititorului contemporan, mi se pare revizitarea unei lumi dispărute, cu tot cu personajele ei emblematice (pădurarul, baciul, mecanicul trenului forestier, baba care adună buruieni de leac, șoferul de camionetă). Atmosfera pașnică a cătunului de munte, sălbăticia ocrotitoare a naturii, trăirile și emoțiile celor doi frați, toate sunt descrise cu multă delicatețe, conducând povestea către un climax dramatic dizolvat
într-un final de un optimism subtil.
Merită amintit și destinul autorului: fost ilegalist în tinerețe, apropiat al lui Blaga, apoi epurat și arestat de regimul comunist, pus sub interdicție de publicare, Ion D. Sîrbu și-a trăit restul vieții aproape anonim, reușind să publice antum doar câteva piese de teatru și două romane pentru copii și lăsând în urmă o bogată literatură de sertar, care astăzi începe să fie recuperată.
DACĂ E MIERCURI, E BUNICUL! de Emmanuel Bourdier, ilustrații de Laurent Simon (Editura Frontiera, 7+ ani)
În fiecare miercuri, micul Simon e nevoit să-și petreacă după-amiaza la bunici, unde se plictisește nespus, fără internet și alte distracții. Până când descoperă poveștile uimitoare ale bunicului său, de când era tânăr și avea parte de aventuri nemaivăzute. Pentru a-și face bunicul să povestească, e nevoie doar de un obiect care să-i stârnească imaginația, și iată cum cei doi se apropie, ușor-ușor, până când Simon de-abia așteaptă zilele de miercuri, ba începe chiar să se laude la colegii de școală cu „viețile secrete” ale bunicului. Totul până într-o zi când descoperă fragilitatea acestei vârste, iar perspectiva de a pierde pe cineva drag îi aprinde și lui scânteia imaginației.
Cartea este paginată special pentru a fi parcursă cu ușurință de copii care tocmai au învățat să citească, iar joaca cu fonturile și ilustrațiile simpatice ale lui Laurent Simon completează de minune această poveste în care umorul și emoția se împletesc în dozele potrivite. Traducerea îi aparține poetei Svetlana Cârstean.
SERIA CU FAMILIA ȘORICEL de Kazuo Iwamura (Editura Cartea Copiilor, 2-7 ani)
Ce poate fi mai frumos decât o familie mare, cu părinți, bunici și copii? Vă spunem noi, o familie de șoricei. Mai exact paisprezece: tata, mama, bunicul și frații Brăduț, Codruț, Sânziana, Petruța, Mugur, Bujor, Merișor, Brândușa, Romanița și Ghiocel.
In cele opt volume publicate la Editura Cartea Copiilor, șoriceii trec prin diverse întâmplări amuzante. Fiecare dintre cei paisprezece are un rol în mecanismul familiei. Unii vin cu energia și entuziasmul, alții sunt înțelepți și au experiență. Fiecare este important. Și doar împreună pot reuși.
Fiecare volum prezintă un aspect din viața de zi cu zi: ritualurile de dimineață și de seară, jocurile în familie, excursiile prin pădure, munca pe care o fac împreună pentru a planta un dovleac, sărbătorile și joaca la săniuș.
Scrise și ilustrate de către graficianul japonez Kazuo Iwamura, cărțile îi vor fermeca pe micii cititori prin mulțimea detaliilor din desene și prin creionarea unui univers cald, luminos și plin de iubire al copilăriei și vieții de familie.
FAMILIA MEA ȘI ALTE ANIMALE de Gerald Durrell (Editura Youngart, 14+ ani)
Prima carte din Trilogia Corfului, din care mai fac parte și „Păsări, lighioane, rubedenii”(tradusă în română tot la Editura Arthur) și „Grădina zeilor” (încă netradusă în română), „Familia mea și alte animale” este o carte de memorii care urmărește aventurile pline de haz ale unei familii atipice în insula Corfu.
Avem o familie monoparentală engleză care, sătulă de ploaia și cețurile englezești, se hotărăște să se mute în insula Corfu. Este clar că ciocnirea civilizațională este cea mai bună premisă pentru un umor savuros. La asta se adaugă și iubirea mezinului familiei, Gerry, pentru animale de tot felul, care devin, rând pe rând, membri ai familiei, dar și inițiatorii unor dezastre care vor umple ochii cititorilor de lacrimi de râs.
Familia lui Durrell este la fel de amuzantă și excentrică precum animalele pe care le adoptă. Cine sunt ei? Larry, fratele cel mai mare, atât de umflat de importanță cu privire la talentele sale literare, încât nu poate evita să se comporte ca un măgar infatuat; Leslie, englezul tipic, a cărui viață se învârte în jurul armelor și luptelor; Margo, ale cărei interese se concentrează exclusiv în jurul aspectului ei și al tinerilor care rătăcesc în sfera ei de atracție; Gerry, interesat doar să umple domiciliul cu diverse tipuri de animale și Mama, obsedată de ierburi și gătit, care își iubește copiii necondiționat, cu toate excentricitățile lor. Și animalele: Quasimodo, porumbelul care mai târziu s-a dovedit femelă; Țestoasa Ahile care și-a întâlnit moartea tristă la fundul unei fântâni; contingentul de câini - Roger, Widdle, Puke și Dodo - mereu pregătiți pentru un pic de aventură; redutabilii „Magenpies” care fac ravagii cu eforturile literare ale lui Larry; Alecko, pescăruşul prost temperat care, insistă Larry, este un albatros.
Este o plăcere să citești cartea/cărțile lui Gerald Durrell. Acest memoir, când amuzant, când nostalgic, când necuviincios, este un adevărat medicament pentru orice nefericire.
SERIA ,,INSULA ROBOȚILOR’’ de Peter Brown (Editura Arthur, 10+ ani)
Vei mai putea face vreodată parte dintr-o familie, cât timp ești unitatea 7134, singura roboțică supraviețuitoare a unei nave care a eșuat în mijlocul sălbăticiei, pe o insulă uitată la capătul pământului?! Îndoiala macină metalul și așa șubrezit de uragan al lui Roz, care își adună toate puterile computerizate pentru a supraviețui în natură, lângă fauna locală. Primul volum al seriei ,,Insula Roboților’’ este o pledoarie pentru adaptabilitate în circumstanțe potrivnice, pentru respect și responsabilitate în raport cu ecosistemul, însă pe parcurs, lectura reflectă cu intensitate tema familiei și a apartenenței vitale într-o comunitate.
Roz își găsește misiunea pe insulă, luând pe brațul ei aparent dur, dar protector, un pui de gâscă orfan. Conexiunea profundă cu Gălbenel, unul dintre cei mai vulnerabili din specia lui și cu cele mai puține premise de reușită a migrației din toamnă, o determină pe Roz să devină mai mult decât ceea ce este programată să fie. Un robot cu instincte materne.
Capitolele palpitante, dialogurile înduioșătoare sau pline de dinamism, întretăiate de ilustrațiile autorului, vor lăsa cititorului lumina aprinsă pe noptieră mult timp după ora de culcare.
OCOLUL PĂMÂNTULUI PE FILE DE CARTE
***Nu grăbiţi copiii să înveţe să citească! Studiile arată că, în jurul vârstei de 10 ani, copiii care au putut citi singuri la 7 ani i-au ajuns din urmă pe cei care au citit mult mai devreme, începând de la 5 ani. Copiii care au învăţat să citească mai târziu nu au fost dezavantajaţi în niciun fel şi nici nu au avut probleme de înţelegere sau de fluenţă în lectură. (sursa)
***Marea Britanie derulează un program amplu de încurajare a lecturii prin:
deschiderea de noi biblioteci şcolare sau modernizarea şi dotarea celor existente,
organizarea de întâlniri cu scriitorii,
instruirea profesorilor pentru a împrietenii elevii cu cărţile prin metode inovative.
În doi ani, prin program:
►s-au investit în program 2 milioane de lire sterline,
►140.000 de cărţi noi au ajuns în mai mult de 300 de biblioteci şcolare,
►peste 60.000 de elevi s-au întâlnit cu scriitori la ateliere de lectură (sursa).
Exact asta încercăm să facem şi noi, la De Basm, de 7 ani deja. În lipsa unor astfel de programe guvernamentale, avem nevoie de tot sprijinul vostru. Ne puteţi ajuta, donând 3,5% din impozitul pe venit. E simplu şi nu costă nimic. Dar poate schimba viaţa multor copii de la sate.
Îţi mulţumim că vrei să completezi formularul 230
LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU COPII PLEACĂ ÎN LUME
►Dacă e mai, e târgul „Lumea Cărții” de la PRAGA! Catalogul „A selection of Romanian Children’s Books”, editat de asociația noastră împreună cu Ministerul Culturii, și autorii români de literatură pentru copii continuă călătoria la târgurile internaționale de profil. Autoarea Adina Rosetti va fi prezentă, între 15-18 mai, la Praga, unde va participa la mai multe evenimente și dezbateri la standul României, dar și la o întâlnire cu copiii și părinții români, organizată de Biblioteca Prichindeilor din Praga.
Carmen Tiderle ne povestește ce a însemnat pentru ea experiența participării la Târgul de carte pentru copii de la BOLOGNA:
„De când am fost prima oară, în 2017, şi m-am simțit ca un copil într-un imens candy shop, mi-am propus să revin. Am reușit și anul acesta pentru o întâlnire nu cu o editură, ci cu un developer de jocuri bazate pe povești care a ales să facă parte din proiect două dintre volumele mele de poezii. Căci Târgul de carte de la Bologna e înainte de toate un loc al întâlnirilor & discuțiilor între profesioniști din industria cărții pentru copii și de vânzare-cumpărare de drepturi, dar e departe de a fi numai asta.
Mergi acolo să vezi și să respiri children’s books, să auzi ce mai e nou, să te miri de calitatea şi mai ales de cantitatea de literatură de acest fel care se face în lume.
Poate fi overwhelming, dar e şi liniştitor, căci înseamnă că încă există public pentru poveşti bine scrise şi ilustrate, şi chiar pentru poezie, de care eu, cu detectorul meu, am dat anul ăsta mai mult ca oricând. Gândul cu care am plecat de acolo e că suntem OK, facem cărți cu nimic mai prejos decât alții, dar trebuie să fim mai vioi în a le și vinde.”
ATELIERE CREATIVE. UNDE NE POŢI ÎNTÂLNI LUNA ACEASTA
5 MAI, localități din județul ILFOV
Scriitoarea Simona Epure va fi prezentă în patru școli din Snagov, Siliștea Snagovului, Surlea și Dascălu pentru ateliere de lectură și creativitate.
12-15 MAI, sate din județul BRAȘOV
Asociația Forums și Editura Casa Radio organizează proiectul de încurajare a lecturii în rândul copiilor, „Pilot pe Olt”. Scriitoarele Andreea Iatagan și Carmen Tiderle vor susține ateliere în zona rurală a Brașovului.
16 MAI, Scărișoara, OLT
Poeta Carmen Tiderle îi așteaptă pe copii și la atelierele de lectură organizate de clubul de lectură Fanbook la Scărișoara.
31 MAI, ora 11.00, Muzeul Municipiului București, Palatul Suțu, BUCUREȘTI
„Mașinuța Curcubeu – Cum se naște o carte?”, susținut de scriitoarea Sînziana Popescu, e un atelier pentru copiii isteți, jucăuși, curioși și cu chef de descoperit lumi magice în cuvinte și ilustrații. „Mașinuța Curcubeu” este o poveste sensibilă și amuzantă despre puterea prieteniei, despre forța ei capabilă să pornească motoarele sufletelor, despre felul în care prietenia ne poate ajuta să ne reinventăm și să colorăm cât mai viu universul din jurul nostru. Pentru înscrieri la atelier şi detalii despre următoarele noastre ateliere, urmăriți paginile de Facebook ale asociației și muzeului.
22-25 MAI, SepsiBook, SFÂNTU GHEORGHE
Ne bucurăm să fim din nou parteneri la SepsiBook, târg de carte și festival de literatură contemporană organizat de Biblioteca Județeană „Bod Péter” din Sfântu Gheorghe. La această ediție, sunt invitate autoarele Iulia Iordan și Luminița Corneanu. Iată programul întâlnirilor cu copiii:
Vineri, 23 mai, 11:00 Primul Punct și Al Doilea Punct – atelier literar cu Iulia Iordan, pentru copii de 8-9 ani // Podium
Vineri, 23 mai, 13:00 Rămâi cu tine – atelier literar cu Iulia Iordan, pentru tineri de 14-18 ani // Sala Club
Vineri, 23 mai, 12.00 – atelier de lectură și creativitate cu Luminița Corneanu, pornind de la volumul „Cameleonul Cami pleacă în Tibet" // Arena Sepsi.
LOCUL DE JOACĂ
***Familia ta desenată pe o piatră? E posibil şi chiar e simplu. Ai nevoie doar să aduni câteva pietre, cât mai plate, din grădină, din parc sau - de ce nu? - de la malul mării. Apoi, foloseşte-ţi pensulele şi culorile tempera sau acrilice pe care sigur le ai acasă şi pictează-i pe cei cei dragi. Aşa cum poţi tu, nu e nicio regulă şi nici nu trebuie să îţi fie teamă că desenul tău nu seamănă cu mama, tata sau cu fratele ori sora ta. Are loc şi căţelul tău, dacă ai chef să îl pictezi şi pe el :).
Am găsit aici, aici şi aici aceste exemple, doar aşa, pentru inspiraţie. Tu, dă-ţi frâu liber imaginaţiei!
***Dacă mai ai chef de joacă, poţi încerca să decupezi o căsuţă primitoare şi să desenezi înăuntru familia ta întreagă. Aici aici explicaţii pas cu pas. Cine se vede prin fereastra deschisă?
CINEMATECA DE BASM
UN PANDA PE NUME MOON ,,Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam' mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București.’’ Motivul călătoriei în munții Chinei a protagonistului nostru în vârstă de 12 ani, Tian, un gamer înfocat, are similitudini cu cel al domnului Goe: rezultatele academice slabe. Însă tatăl lui este de departe exigent, avid de muncă și de performanță școlară. Pentru ca distanțarea de mediul urban și apropierea de natură să le servească drept lecție, părinții îi trimit pe Tian și pe sora lui să locuiască peste vară cu bunica lor, izolată în munți. Într-o zi, plecat după lemne, băiețelul își găsește prietenul într-un pui de panda, specie conservată la nivel mondial. Tian înțelege dintr-un foc că trebuie să păstreze secretă interacțiunea ieșită din comun dintre ei, dar lucrurile se complică…
Această comedie de familie rămâne o alegere potrivită pentru o zi de duminică la cinema, abordând subiecte precum: conservarea animalelor și a mediului, simbioza cu natura, dar și descoperirea adevăratei meniri în contradicție cu presiunile și cerințele impuse de părinți copiilor, pentru a le îndeplini așteptările.
POVEȘTI DE BASM PE SCENĂ ȘI PE ECRANE
►8 MAI, ora 17.30, Teatrul pentru copii și tineret Luceafărul, IAȘI
„Miko, vulpița friguroasă”, după cartea Andreei Iatagan, revine pe scena cafenelei Fika Iași, unde Teatrul pentru copii și tineret Luceafărul aduce poveștile contemporane mai aproape de public. Recomandat copiilor de peste 3 ani. Bilete, AICI.
►10 MAI, Teatrul Stela Popescu, BUCUREȘTI
„Lampio și grăuntele de lumină”, dramatizare de Victoria Pătrașcu, se joacă din nou la Mina Museum. O producție a Teatrului Stela Popescu, spectacolul este o combinație unică între o poveste emoționantă, teatru și artă digitală. Recomandat copiilor de peste 3 ani. Bilete, AICI.
►15 MAI, ora 17.30, Teatrul pentru copii și tineret Luceafărul, IAȘI
„Poveste cu un gând strănutat”, după textul Laurei Grunberg, revine la Cafeneaua Fika Iași într-o producție a Teatrului pentru copii și tineret Luceafărul. Bilete, AICI.
LISTA LUMINIȚEI
În fiecare lună, câte un autor #debasm îți prezintă cinci dintre poveștile pentru copii preferate: cele pe care le-a iubit în copilărie, la care se întoarce mereu, care l-au influențat într-un fel sau descoperiri mai târzii, dar la fel de valoroase.
Luna aceasta, propunerile vin de la Luminița Corneanu, autoarea îndrăgitului volum pentru copii Cameleonul Cami pleacă în Tibet.
1. Danny, campionul lumii de Roald Dahl (8+ ani): Un roman de familie despre dragostea unui tată care-și crește singur băiatul. Lucrurile virează de la un punct încolo spre o aventură nebunească, cu suspans, poliție, urmăriri și împușcături, al cărei erou salvator este chiar micul Danny.
2. Fabuloasele ore ale lui Jacominus Gainsborough de Rebecca Dautremer (5+ ani): un album-cult al uneia dintre cele mai apreciate autoare de cărți pentru copii ale momentului, o poveste în care aventurile iepurelui Jacominus sunt o metaforă a condiției umane.
3. N.E.O. 1. Căderea soarelui de fier de Michel Bussi (13+): primul dintr-o serie de romane SF cu trimiteri istorice și o acțiune ce se petrece într-o lume post-apocaliptică, din care au scăpat doar bebelușii nenăscuți – iată de ce toate personajele noastre au 12 ani. Într-un scenariu inspirat parcă din Orașul și stelele a lui Arthur C. Clarke, copiii sunt împărțiți în două tabere care se suspectează continuu una pe cealaltă de cele mai rele intenții.
4. O vară cu Isidor de Veronica D. Niculescu (10+): povestea unui vultur de la zoo salvat de „închisoare” de o fetiță de 12 ani; un roman despre prietenie, libertate și iubire.
5. Domnișoara Poimâine și joaca de-a timpul de Adina Rosetti (4+): un album superb ilustrat de Cristiana Radu și o poveste care răspunde la întrebarea „De ce nu vine poimâine mai repede?”... și altor curiozități pe care le are orice copil.
Aceasta este a treia ediţie a newsletterului De Basm. Ne face mare plăcere să fim împreună şi aici, unde putem împărtăşi pasiunea noastră pentru cărţi, poveşti şi activităţi care fac mai frumoasă lumea în care trăiesc copiii noştri. Am vrea să ştim care e părerea ta, ca să putem să facem lucrurile şi mai bine.
CUM AI VREA SĂ ARATE ACEST NEWSLETTER?
CONVERSAŢIE DE BASM cu Oltiţa Cîntec
Oltița Cîntec este critic de teatru, doctor în Teatrologie, prof.univ.dr. habil. la Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Arte „George Enescuˮ din Iași, profesor asociat la Școala doctorală a Facultății de Teatru și Film a Universității „Babeș-Bolyaiˮ din Cluj, curator al Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr (FITPT), manager al Teatrului Luceafărul din Iași. Articolele și studiile sale au apărut în reviste academice, de teatru și de cultură din țară și străinătate. A făcut parte din jurii de specialitate și a susținut prelegeri despre teatrul românesc în România și în afara granițelor, este autoarea mai multor cărți de teorie și istorie recentă a artei spectacolului, multe dintre ele premiate. În 2024, a fost laureată de UNITER cu Premiul „George Banu” pentru critică teatrală.
În primul rând, ne bucurăm că o parte dintre textele scrise de autori români, prezentate în cadrul lecturilor performative ale proiectului „Basmaventura” de anul trecut, continuă să ajungă la copii grație actorilor și regizorilor Teatrului Luceafărul! De ce a fost pentru voi importantă continuarea acestui proiect și ce feedback aveți până acum?
Lecturile performative au ieșit foarte bine, sunt practic mini-spectacole, era păcat să nu le prezentăm și în alte contexte teatrale. Producțiile acestea sunt o investiție de creativitate, e în beneficiul publicului să le vadă sau revadă. Intențiile care arhitecturează noul proiect sunt multiple. Una dintre ele este să ieșim din cadrele sălilor noastre de spectacol și să mergem în căutarea publicului, în spații prietenoase cultural, precum o cafenea. Cu Fika am mai colaborat în cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr, pe care îl curatoriez, experiențele de acolo au fost faine. Arta nu este ceva ermetic, ea trebuie să fie apropiată de public, să facă parte din viața cotidiană.
Dorim, în acest al 75-lea an al existenței noastre instituționale, să atragem atenția asupra faptului că nu doar poveștile clasice sunt frumoase, ci și cele scrise în prezent. Avem nevoie de povești contemporane bine scrise, cum sunt acestea, iar teatrul, ca artă vie, le facilitează drumul către public, le extrag din pagina scrisă și le dau viață. Formula pentru care am optat este storytelling-ul animat cu elemente de teatralitate, interactivitate, cu distribuții mici, de unul sau doi interpreți, de intimitate culturală.
Trei ingrediente pe care trebuie să le aibă un spectacol reușit pentru copii?
Originalitate, emoție, surpriză.
Pentru că numărul acesta al newsletterului De Basm este despre familie, aș vrea să vorbim puțin despre importanța mersului la teatru în familie, mai ales că primul contact al unui copil cu teatrul este momentul în care merge cu unul dintre părinți...
Mersul la teatru în familie e una dintre modalitățile de a ranforsa relațiile părinți-copii, bunici-nepoți, de a petrece timp prețios împreună. E o deprindere ce trebuie cultivată. Pregătirea începe cu alegerea spectacolului, de comun acord adulți-copii, de negociere culturală, pentru care părintele se informează în prealabil (subiect, stilistica artistică, adresabilitate de vârstă – lucru esențial etc.). Mi-a trimis o familie care vine des la Teatrul Luceafărul un scurt video cu fetița lor, care, după o reprezentație, nu mai voia să plece. I-au spus „hai să mergem la mall”, ea a zis, „nu vreau la mall, mai stăm aici”, e un feedback superlativ. Aud frecvent că „părinții de azi sunt obosiți”, „nu avem timp”, îi contrazic. Toți părinții am fost/suntem obosiți (Mălinei și lui Vlad ai mei le spuneam la culcare povești scornite de mine și eu adormeam înaintea lor, așa de frumos le ziceam! Ei îmi ridicau pleoapele cu degețelele și spuneau „să nu adormi, să nu adormi!” și eu continuam). Timpul nu ne e niciodată suficient, însă depinde de noi cum prioritizăm. Interesant ca aspect sociologic, observăm din ce în ce mai mulți tați care vin la teatru cu fetița sau băiatul, o reflectare a schimbărilor de mentalitate în partajarea responsabilităților familiale.
Interviul integral poate fi citit AICI.
***Au contribuit la această ediție scriitoarele: ADINA ROSETTI, VICTORIA PĂTRAȘCU, CRISTINA BEATRICE PREDA, LUMINIȚA CORNEANU, ANDREEA IATAGAN.
***Ilustrații: Adelina Butnaru.
Până luna viitoare, vă salutăm și vă mulțumim că faceți parte din lumea De Basm.